Hmm. Postu’ ăsta trebuia să-l scriu io fain-frumos aseară da’ de puturos (a se înţelege “leneş”) ce am fost v-am dat numa’ o amărâtă de melodie.

Aşadar, veneam ieri cu autobuzul şi la o staţie (pe Memorandumului, pentru cunoscători) se urcă un nene. Vorbea la telefon. Da’ vorbea în aşa fel încât cred că auzeau şi ceilalţi conducători din trafic. Eh, eu nu m-am supărat … Măcar cu ocazia asta am aflat de ce nu-i bine să bei alcool când iei antibiotice şi am mai aflat că Miha (nici eu nu ştiu care) are o vişinată al dracu’ de bună.

Aşadar, dacă nu ai ceva interesant (interesant pentru toţi din autobuz) de zis la telefon, menţine volumu’ scăzut . Mă aştept ca pe viitor să aud şi ştirile de la ora 5 în felu’ ăsta.

Sau troleibuz … Sau tramvai … Sau autocar … Sau mai înţelegeţi şi voi doar n-oi sta să vă explic …

Prietenul şi colegul de blogosferă, Oigen, o scris azi articolu’ ăsta. Ei, el o scris din punct de vedere obiectiv. Eu nu o să fac la fel. Eu o să o spun direct: Primu’ venit, primu’ servit. Mi se pare cel mai corect. Adică tu dai 3,5 lei pe un bilet (că mai nou l-o şi scumpit) să stai în picioare pe când bătrânii stau pe scaun fără să dea un ban. Păi asta nu mi se pare prea corect.
Bine, că de mine nu prea e vorba că eu când mă urc în autobuz (amiaza), stau în picioare. Da’ dacă m-aş urca seara (când îs rupt) şi vine un bătrân (sau o bătrână) şi-mi cere să-i las locu’ o iau şi îl/o dau cu capu’ de toţi pereţii autobuzului.

În altă ordine de idei, veneam vineri cu autobuzul şi la o staţie s-a urcat o bătrânică foarte de treabă (ca ea, mai rar) şi o domnişoară, amabilă, dă să se ridice, la care bătrânica o prinde de mână şi îi spune să se aşeze la loc că ea stă în picioare.

Pensionarilor care îmi citiţi blogu’ (1 pe săptămână, şi ăla ajunge din greşeală pe blog, căutând porno pentru copii) citiţi şi luaţi aminte .

Era ora 12 fără un sfert, aseară. Lumea aude o bubuitură, eu nu aud nimic . Pe messenger :

Bă, ai auzit bubuitura?

Ce bubuitură mă?

O bubuit ceva pe stradă.

Culmea e că vreo 3 persoane mi-au zis. Am crezut că s-au înţeles sau ceva … Da’ totuşi, mă iau şi mă duc… Şi când ajung acolo, plin de poliţie, ambulanţe, pompieri, tot tacâmu’ + mulţimea de gură-cască (printre care mă număram şi eu ).

Am făcut şi o poză cu bomba mea de telefon:
(more…)

În ultima vreme am circulat destul de mult cu RATUC (autobuze şi troleibuze). De obicei nu prea călătoresc cu ele pentru că … îmi place să merg pe jos (să zicem).

Cea mai tare chestie e când un autobuz nimereşte o denivelare pe drum (groapă sau mai ştiu io ce) şi se zguduie. Dacă stai în picioare e foarte tare.

Aţi auzit de Tagada? M-am dat şi pe de aia. (Dacă nu ştiţi ce e , uitaţi-vă mai jos).

Fuck Tagada. Tagada is for pussys. Try RATUC.

Din când în când mai folosesc şi eu mijlocu’ de transport în comun (pă româneşte, autobuz si troleibuz). Cel mai mult folosesc linia 30 (autobuz). Veci, autobuzele de pe linia asta îs pline. Ştii dracu’. Circulă cam din 5 în 5 minute (± 2 minute) da’ ele îs pline până la refuz.

Oricum, autobuzu-i plin de pensionari. Am ceva cu pensionarii din autobuze. Am mai spus-o şi o voi mai spune de oricâte ori voi avea ocazia.

(troll’u*: introducerea ai făcut-o, treci dracu’ la subiect că vreau să văd cum înoţi în autobuz)

Mda… Deci, cum ziceam, eram în autobuz. Lumea se călca în picioare, ce mai? Frumuseţile României.
Se urcă o babă la o staţie şi începe să “înoate” printre oameni să-şi găsească loc pe scaun. Mi-o venit să-i zic “Stai femeie, unde borât vrei să te mai duci? Nu vezi că de-abia stăm în picioare?”. Într-un final, după vreo încă 3 staţii (era aproape capăt de linie) de înotat o ajuns la mal (pe scaun). Mă gândeam să mă pun eu pe scaun, numa’ de-al dracu’ să nu stea ea jos.

*troll = Pe scurt, un troll este un provocator fără cauză, cineva care lansează o discuţie cu scopul de a recrea un conflict de idei. Uneori, conflictul devine amuzant pentru troll, dar aproape niciodată pentru participanţii inocenţi. (sursa)

Un nou semn de circulaţie pe străzile României.

Ministerul Transporturilor a aprobat, azi, noul semn de circulaţi “Atenţie, urmează drum cu bicilişti periculoşi”.

Radu Berceanu, ministrul transporturilor a declarat: “Sper ca pe această cale, şoferii să se poată feri de unii biciclişti care sunt nervoşi că nu au loc pe stradă, iar pe trotuar sunt alungaţi de pietoni”.

Am surprins şi eu un semn din acesta în Cluj-Napoca. Când vedeţi semnul următor să vă uitaţi în stânga şi în dreapta după biciclişti.

(click pentru mărire)

E rău să fi prost.

E şi mai rău să fi prost, să conduci o maşină şi să pupi un stâlp cu botu’ maşinii.

Păi dă-o dracu’ de treabă. O fi seară. O fi liberă strada, da’ nu mergi cu cu 100 km/h că păţeşti ca ratonu’ prezentat mai sus.

Dacă nu aţi înţeles nimic din articol, vă mai spun o dată.

Un raton, cu o maşină scumpă s-a băgat într-un stâlp acu’ 15 minute. Botul maşinii s-a încolăcit în jurul stâlpului. Noroc cu air-bag-urile.

Din câte am înţeles de la spectatori, ratonu’ avea viteză şi a vrut să evite un biciclist.

Mi-e ciudă că nu am luat ceva să fac poză. Da’ fac mâine la stâlp şi vă prezint . Vă promit .

apropo, cum de am eu norocu’ ăsta de fix seara, după ce îmi îndeplinesc “norma” de posturi, mai apare câte ceva care nu poate aştepta?

Dacă în episodul pilot din acest serial (care sper să nu devină mai lung ca şi “The Young and The Restless”) de vină e posibil să fi fost furtuna care a lovit oraşul, în al 2-lea episod chiar nu avem niciun “motiv”. Poate doar nocturna de la stadionul CFR-ului, da’ nu prea cred, că au mai fost pornite toate, simultan şi nu a fost nicio problemă.

Adică, e ora doişpe’ jumate noaptea, eşti fată, aproximativ 20 de ani, singurică şi umbli pe străzile din Cluj-Napoca (ca totul să fie în regulă, eşti şi şefa unei companii şi ai o grămadă de bani la tine). Cum crezi că te-ai simţi? În al nouălea cer, nu? Yee, mă ia Bau-Bau, mă bagă în boschet şi mă “banguieşte”, nu?

Tocmai ce venisem şi eu de afară. Fusăşi cu câinele. Nu mi-e mie că vine cineva să îmi ia banii, că deh, câţi bani pot să am la mine când scot câinele . De abia dacă îmi iau cheile de la casă. Dar să revenim. Nu mi-e de bani. Mi-e de câine. Că e negru şi la cât e de zăpăcită s-a lua dracu’ şi s-a duce la Bau-Bau (că tot veni vorba de el) şi nu o văd când pleacă.

Din episodul următor…

E a 3-a seară în care se ia curentul în oraş. Deja cam devine un obicei, dar …

Nu rata al 3-lea episod din “În beznă”. Nici nu ştii ce pierzi .

Pentru cei care sunt din capitală, RATUC = Regia Autonomă de Transport Urban Călători. Numa’ voi bucureştenii aţi numit-o RATB că deh, voi sunteţi mai “speşăl” (special).

Forţat de împrejurări am fost nevoit să merg azi cu RATUC. Nu mă duc prea des şi vă spun şi de ce. Când merg cu autobuzul, de fiecare dată (pe linia 30), cel puţin jumătate e plin cu pensionari. Şi de fiecare dată stau pe scaune. Tu, fiind om simţit stai în picioare. Ei, fiind oameni nesimţiţi se urcă la începutul liniei şi se dau jos în celălalt capăt. Şi tot aşa. Şi de ce? Pentru că toţi pensionarii au gratuitate pe toate liniile! E o CRETINITATE! Aş fi de acord să zicem, să aibă 10, maxim 20 de călătorii într-o lună. Să vezi atunci ce neaglomeraţie ar fi în autobuze.

A, şi pe lângă că ocupă loc pe scaun mai şi PUT. Da’ pute în autobuz de te ia dracu’. Eşti pensionar, ieşi din casă să te plimbi cu autobuzul, da’ înainte TE SPELI! Într-o zi vei vedea pe cineva care vomează (aka borăşte) langă tine, în autobuz şi o să te miri de ce. Păi da-o dracului de treabă. Nici chiar aşa.

Mai ţineţi minte articolul acesta?

Eh, iaca în sfârşit am făcut-o. Melomanu’ de la muzicartof şi fratele meu au fost de acord să mergem. Şi nu am mers oricum, ci cu bicicletele!

E frumos oraşul noaptea, însă e plin de cocalari. Chiar nu înţeleg. Toată lumea zice că e anti-cocalari însă dai de ei la fiecare colţ de stradă.

Apropo, dacă mai vrea să vină cineva încă o dată, sunt deschis la propuneri, numai să îmi ziceţi! Însă să vă hotărâţi înainte de a se termina vacanţa .

Haideţi că e frumos, e linişte, aerul e curat .